Ideea că fiecare om trebuie să fie un om de succes, chiar dacă succesul nu este definit prin audiență neapărat, s-a inoculat în mintea tânărului român precum filmele de la Hollywood. Fiecare generație devine vechea generație în momentul în care își pierde farmecul și frumusețea, deși frumusețea individului dincolo de vârstă și generația sa, va ieși întotdeauna la suprafață. Dar schimbul de generații se realizează astăzi nu datorită lipsei de interes, ci datorită „ratingului” – datorită faptului că e la modă cantitatea, sub masca „comunicării” devenim adepții non-comunicării, fiindcă ne interesează „cantitatea”. Uitați-vă pe facebook de exemplu, cât de ușor devenim niște mici brațe muncitorești ale celor care fac profituri uriașe de pe urma „voluntariatului nostru inconștient” și credem că suntem speciali, că suntem importanți la modul general; asta chiar dacă oamenii își anunță sinuciderea și au mii de like-uri iar nimeni nu se întreabă: Oare a vorbit serios ?! Nimeni, comparativ cu toate generațiile din epoca contemporană, nu s-a întrebat „când și de ce” ne-am transformat în dependenți de audiență. Când am devenit atât de speciali încât trebuie să-i sufocăm pe alții cu mediocritatea nostră ? Eu cred că este imposibil ca în ziua de azi să se nască un al doilea Eminescu sau un al doilea Eliade, Noica, Cioran sau Nicolae Iorga, în aceste condiții fragile de inteligență și promovare a non-valorilor. Cred că ceea ce i se întâmplă României i s-a întamplat Americii după al II-lea Război Mondial. Expansiunea ideii „American Dream” i-a transformat pe toți cetățenii generației tinere din USA, în cobai cu același scop în viață: Continuă lectura
Tribuna Poporului 